13 septembrie 2010

Copiii Romaniei

Astazi a inceput scoala. Pe strada, la metrou, peste tot, am avut ocazia sa-mi aduc aminte de ce nu vreau sa nasc si sa cresc un copil in Romania.

Astazi am avut ocazia sa observ privirile parintilor care isi duceau copiii la scoala dar mai ales la grădiniţă. Toate îngrijorate. Toate absorbite de grijă şi de temeri. Şi atunci mi-am dat seama : cred că m-aş da cu capul de pereţi toată ziua dacă aş fi nevoită să-mi supun copilul la aglomeraţia din metrou, la lipsa de civilizaţie de pe stradă, la idioteniile de la televizor, la inepţiile şi idiosincrasiile unor profesori frustraţi la şcoală, la lipsa de respect din spaţiul public şi din câmpul muncii.

A face şi a creşte un copil în România de azi este un adevărat lux. Din atât de multe puncte de vedere, nu numai financiar. Avem nevoie de atât de multe, numai pentru a rezolva cele enumerate mai sus şi pentru a spune cu demnitate că aducem pe lume viitori cetăţeni ai acestei ţări.

Şi totuşi toată lumea se încăpăţînează să facă copii. De ce?