Vara se apropie de sfarsit. Nu am cu ce ma lauda in materie de vacante in aceasta vara, desi pot sa spun ca am umblat mai mult ca anul trecut. Si chiar daca este vorba doar de 2 zile, la sfarsit de saptamana, cu ore ciudate petrecute pe trenuri sau in trafic, aceste iesiri saptamanale sunt atat de benefice pentru sanatatea noastra mintala!
In seara asta tocmai m-am intors de pe Valea Prahovei. Am lasat Predeal-ul intr-un mare nor de ceata si ploaie mocaneasca; un peisaj chiar reconfortant avand in vedere zilele de cosmar pe care le-am trait cu totii aici, printre betoane incinse.
Nu am facut mare lucru in cele 2 zile petrecute la Predeal, in mare parte pentru ca am dormit mai tot timpul... Am inceput sa cred ca aerul curat are un astfel de efect asupra mea. Mi s-a mai intamplat si inainte si de obicei nu cred in coincidente.
Atunci care ar fi explicatia? Eu cred ca aerul curat a devenit "prea curat" pentru organismul meu. Un organism, ca multe altele din acest oras, care se hraneste zilnic cu bombe calorice nesanatoase, cu gaze de esapament, praf si alte substante nocive.
Sanatatea noastra se modifica incet (din nevoie de supravietuire) spre o sanatate artificiala, rezistenta la substante nocive, dar o sanatate care nu mai are metodele de a asimila ceva cu adevarat sanatos, cum ar fi aerul sanatos?
Voi cum va simtiti cand mergeti la munte? Vi se intampla acelasi lucru?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu!