Recitind, am avut ocazia sa ma opresc mai mult asupra unor idei din aceasta carte. De exemplu, de cateva zile, gandul in revine mereu la aceasta fraza : "Failure is not a rite of passage" Ceea ce inseamna, simplu spus, ca esecurile nu ne ajuta sa evoluam. Contrar gandirii majoritare care ne spune ca e bine sa invatam din greseli, ca e bine sa incercam un lucru pana reusim si ca esecurile sunt de fapt lectii pretioase de viata si de business (celebrul "Fail fast and fail often"). Ma gandesc cat de puternica trebuie sa fie gandirea asta, atunci cand (sau daca) reusim sa o aplicam: sa nu consideram esecul ca fiind o optiune, sa respingem posibilitatea esecului in tot ceea ce intreprindem, indiferent de cat de greu pare sa fie de realizat.
La prima vedere pare multa psihologie ieftina in spatele acestor cuvinte. Dar in realitate, toti traim cu aceasta frica de esec, pe care incercam sa o reducem prin tot felul de certitudini sau cu care incercam sa traim. Decat sa ne pierdem energia pe a ne tine frica de esec sub control, nu mai bine ne-am concentra, pur si simplu, pe a fi cei mai buni in ceea ce facem?
Mai mult decat ambitie exagerata sau lipsa de realism, mi se pare un bun exercitiu de antrenament pentru succes. Sa pornesti la drum cu o mentalitate de invingator si sa inveti mai mult din succesele pe care le ai decat din esecuri!
