5 august 2010

Buletin de Bucuresti

In aceste vremuri de canicula pe care le traim, e aproape imposibil sa stai in casa. In conditiile in care sunt in concediu si nu pot beneficia de aerul conditionat de la birou si mai ales in conditiile in care nu am plecat din prima zi din Bucuresti spre vreo plaja indepartata sau o cabana in creierii muntilor (aviz amatorilor de concedii fara bani!!), mi-am facut de lucru prin birourile serviciilor publice locale.

Dupa cum sugereaza si titlul, am fost sa-mi fac buletin de Bucuresti. Ce-i drept, am fost surprinsa sa constat existenta unui aparat de aer conditionat care functiona la putere maxima, la 9.30 dimineata, in sala in care se formase coada pentru buletine. Cam asta era tot ce functiona pe acolo. Asta si doamnele de la Birou Evidenta Populatiei, care dupa ce s-au convins ca aveau de depus un efort sustinut in acea blestemata zi de august, au fost dragute si eficiente.

In rest, o gloata de oameni, care mai de care mai certati cu apa si sapunul (la 9.30 dimineata repet) si incapabili sa urmeze o procedura simpla de depunere a unor acte. Comportamentul acestora urma parca un pattern si acesta cat se poate de romanesc:

- intri in incinta, dai o tura cu privirea pentru a evalua perimetrul (si cine stie cu care cunoscut te poti intalni si schimba o vorba- doua)
- fara sa eziti te indrepti spre locul cel mai aglomerat si te pui la coada (acolo unde 20 de idioti se imbulzesc la o usa sigur e locul potrivit). Avizierul e facut probabil pentru politaii astia sau pentru alte chestiuni...
- dupa ce iti dai seama cam care e atmosfera, intrebi pe idiotul de langa tine (sau de ce nu in gura mare) de ce acte ai nevoie pentru a intra. Afli cu stupoare ca iti trebuie timbru fiscal ("si asta de unde se ia?") sau copii dupa nu-stiu ce acte. Intrebi in stanga si in dreapta, nimeni nu vrea sa te "ajute", nimeni nu are un timbru fiscal in plus (??!!). "Lasi rand" la idiotul din fata ta si te duci sa-ti rezolvi treburile.
- Dupa ce te intorci, iti iei in primire locul, nu inainte de a te asigura ca cel care ti-a tinut locul nu te-a tras in piept. O glumita doua (nu se spune ca poti spune orice cu zambetul pe buze?) si te-ai scos. Nu e nevoie sa multumesti!
- Dupa o vreme, afli ca trebuie sa completezi o cerere (probabil nu ai fi aflat pana cand intrai, dar a iesit o doamna din birou si a intrebat cine mai are nevoie de cereri de eliberare a buletinului. Probabil ca ai, ca doar de-aia stai la coada, nu?)
- Iesi din nou din rand si te apuci sa completezi formularul respectiv. Cu un pix de imprumut, concentrat nevoie mare peste foaia din fata ta. Din cand in cand mai intrebi in stanga si in dreapta cum se completeaza CNP-ul? la sex se bifeaza in casuta sau cum?, daca am gresit formularul ce fac? si alte asemenea.
- Cu atata vanzoleala si munca depusa, timpul trece usor. Mai ai de asteptat doar vreo jumatate de ora in fata usii si esti ca si scapat. La sfarsit timpul trece intotdeauna mai greu. Sau or fi toate aceste persoane care apar de nicaieri si spun ca au urgente, sau ca aveau rand inaintea ta...

Cu asemenea comportamente, ma consider norocoasa ca am terminat toata treaba in DOAR 2 ore jumatate. Dincole de alte comentarii pe care le am la adresa celor intamplate sau la calitatea serviciilor publice, acum nu am de asteptat DECAT 2 saptamani pana la noua mea carte de identitate (timp in care pot sa fac si blatu' la RATB pentru ca nu am nici un fel de act de identitate valabil!!! Cool, ha?) si apoi voi face tot posibilul sa nu mai ajung prea curand pe acolo, cel putin 10 ani de-acum incolo.

Ceea ce va doresc si dumneavoastra! :)