Lasa-ma sa dorm..

Lasa-ma sa dorm/ La televizoooooor... Va mai amintiti de melodia celor de la Sarmalele Reci? Mie imi suna in cap de cateva zile. Si asta pentru ca imi aminteste ca odata cu venirea noului an, am capatat si o noua "obisnuinta" casnica: NO TV!

S-a intamplat intr-o miercuri. Acum 3 saptamani, inainte de Craciun. S-a oprit pur si simplu si nu a mai pornit de atunci. La televizor ma refer. Pana sa ne facem timp sa-l ducem la reparat, ne-am dat seama ca viata fata televizor este suportabila, reconfortanta chiar.

Pe timpul Sarbatorilor, el a servit cu succes pe post de suport pentru decoratiunile de Craciun. Si am ajuns la concluzia ca este o utilitate mai mare decat cea pe care o avea inainte.

Ganditi-va la toate lucrurile pe care NU le-as fi facut daca acum eram in fata lui, consumand imagini, sunete si bucati de informatie fara sens. Nu as fi avut timp sa-mi aud gandurile, sa caut o informatie cu adevarat utila, sa comunic cu cei dragi mie si cu siguranta nu as fi scris acest post!

Televizorul este o forma de sedare. Vorba poetului de la Sarmalele Reci nu este departe de adevar. Inteleg felul in care televizorul poate fi o forma de relaxare, este o activitate care te face sa uiti. Sa uiti de griji, de lipsuri, de stress, de urat si in final de tine insuti.

In schimb, iti ofera o lume magica, cu scenarii in care totul este posibil: de la rolul de salvator al omenirii intr-un film cu Bruce Willis pana la oportunitatea de a spune ceea ce gandesti (in gand!) invitatilor de la talk show-ul de la Realitatea! Si aici vorba poetului nu este departe de adevar. E bine, e un miraj peste care cu greu poti sa treci.

Noua Romanilor, ne place la televizor. Suntem un popor de oameni care iti traiesc vietile (si viata sociala) in cea mai mare parte in fata televizorului. Cred ca suntem singura tara din lume in care o Revolutie s-a petrecut mai mult la televizor decat in realitate. O tara in care Jurnalele de Stiri sunt "stiri" in sine (pentru ca doar nu vreti sa aiba si continut!). O tara in care se produc telenovele, talk-show-uri pseudo-politice, reality show-uri, vedete, stiri - LA NORMA.

Bine, nu putem singulariza. Toate practicile acestea oricum le-am luat din Occident. Acolo unde lucrurile stau cam la fel. (Puteti citi acest articol privind tendintele de consum de media in 2010 daca sunteti interesati de subiect)

Cel putin statistic, lucrurile stau la fel. In practica, cred ca lucrurile sunt mai grave in Romania. Din simplul motiv ca noi avem un fel ciudat de a interpreta si de a pune in practica ce vedem la altii. Vorba poetului..

Mie mi se pare ca suntem o natie de oameni aflati in coma. Iar intr-un peisaj cu prea putina initiativa (personala, civica sau economica) si prea putina gandire proprie, statul la televizor e un pretext la fel de bun ca oricare altul! Pentru a nu face nimic, pentru a continua in coma noastra placuta.

Voi ce parere aveti? Cat de util vi se pare televizorul si cat de mult cauzeaza?

PS: Va rog sa-mi urati succes in noul meu proiect de ne-uitat la televzor. Si o incurajare muzica: